Medierea transfrontaliera

Litigiul transfrontalier este cel în care cel puţin una dintre părţi îşi are domiciliul sau reşedinţa într-un alt stat membru UE decât cel al părţii sau părţilor cu care se află în dispută. 

Solutionarea litigiului poate surveni prin medierea initiata de parti sau solicitata de Instanta sau atunci cand dreptul national al unei parti prevede aceasta optiune obligatorie.

 

Tipuri de mediere transfrontaliera:

 

Uniunea Europeană promoveaza în mod activ medierea ca şi modalitate de rezolvare a disputelor. 

a) in materie civila, de fiecare data cand partile dispun de dreptul / bunul care fac obiectul medierii

 

b) in materie de dreptul familiei

Medierea poate fi deosebit de utilă în litigii transfrontaliere de dreptul familiei și în cazurile de divort cu copii.

În astfel de situații, părinții sunt încurajați să își asume răspunderea pentru deciziile privind viața de familie și să își soluționeze litigiile independent de sistemul judiciar. 

Prin urmare, medierea in dreptul familiei are la baza discuțiile constructive organizate cu scopul de a stabili o înțelegere echitabila între părinți, care să țină seama, de asemenea, de interesul superior al copilului.

c) in materie comerciala

 

d)in drept penal

e)protectia consumatorului

ECC NET, Centrul European al Consumatorilor România ajuta gratuit când ai probleme de protecția consumatorului cu un produs sau un serviciu achiziționat dintr-un alt stat european.Centrul informeaza gratuit asupra drepturilor pe care le aveti în timpul unor călătorii în alt stat european si ofera sprijin gratuit dacă ai o plângere împotriva unei companii europene, în vederea soluționării problemei.

 

FIN NET, site-ul FIN-NET este o retea de solutionare a litigiilor financiare creat de Comisia Europeana. Prin acest site se poate trimite un caz legat de un litigiu cu un furnizor de servicii financiare din UE. In Romania nu exista inca reprezentanti.

f)alte domenii: malpraxis, domeniul asigurărilor, contractele de muncă s.a.

 

Mediatorii au pregătirea necesară pentru a vă ajuta să soluționați litigiile în care sunteți implicați, cu ambele părți va organiza intrevederi si va ajuta să se  identifice problemele pentru a se ajunge la un acord. Puteți apela la serviciile unui mediator, persoana independenta, neutra pentru a vă ajuta să analizați situația și să ajungeți la un acord.

 

 

 Sursa: e-justice

 

Prezentare generală a procesului de mediere în UE

Uniunea Europeană promovează în mod activ metodele alternative de soluționare a litigiilor precum medierea.

 

Încurajarea utilizării medierii facilitează soluționarea litigiilor și contribuie la evitarea problemelor, a pierderii de timp și a costurilor aferente litigiilor soluționate în instanță, ceea ce permite cetățenilor să își protejeze în mod eficient drepturile legale.

 

Directiva privind medierea se aplică litigiilor transfrontaliere în materie civilă și comercială. 

 

Aceasta se referă la litigii în care cel puțin una dintre părți își are domiciliul într-un alt stat membru decât cel al oricărei alte părți la data la care părțile convin să recurgă la mediere sau la data la care o instanță dispune recurgerea la mediere.

 

Principalul obiectiv al acestui instrument juridic este de a încuraja recurgerea la mediere în statele membre.

 

În acest sens, directiva cuprinde cinci norme fundamentale:

• obligă statele membre să încurajeze formarea mediatorilor și să asigure o înaltă calitate a medierii;
• conferă fiecărui judecător dreptul de a invita părțile la un litigiu să recurgă mai întâi la mediere, dacă acesta consideră că medierea este recomandabilă, date fiind circumstanțele cauzei;
• prevede că acordurile rezultate în urma medierii pot deveni executorii dacă ambele părți solicită acest lucru. Aceasta se poate realiza, de exemplu, prin aprobarea de către o instanță sau prin autentificarea de către un notar public.
• garantează faptul că medierea are loc într-o atmosferă de confidențialitate. Directiva prevede că mediatorul nu poate fi obligat să furnizeze probe în instanță cu privire la cele petrecute pe parcursul medierii, într-un litigiu ulterior între părțile la respectiva mediere;
• garantează că părțile nu își pierd dreptul de a se adresa instanței ca urmare a perioadei de derulare a medierii: termenele de introducere a unei acțiuni în instanță sunt suspendate pe perioada medierii.

 

 

Sursa: Portalul European