Stingerea litigiului de muncă prin Mediere

In speta, angajatorul si angajatul au incheiat Acordul de Mediere care prevedea trecerea angajatului la o categorie ierarhica superioara in cadrul institutiei. Instanţa de judecată respinge Acordul.

 

Se sublinieaza ca Judecatorul nu are rolul de a lua act de Acordul de Mediere, ci are obligaţia să verifice dacă acesta reflectă în conţinutul său rezolvarea reală, în condiţii de legalitate, a fondului dreptului suspus medierii.

 

Astfel încât, analizându-se dispoziţiile HG nr.261/2001, s-a constatat că recunoaşterea încadrării locurilor de muncă în anumite grupe superioare se realizează numai prin conlucrarea dintre angajator şi sindicate sau reprezentanţii salariaţilor cu acordul inspectorilor de stat teritoriali pentru protecţia muncii care nu au încheiat acorduri de mediere.

 

Raportul de expertiză are un caracter generic, nu reflectă concret perioadele lucrate efectiv, condiţiile speciale de muncă.

In schimb efectele acordului de mediere nu se răsfrâng doar asupra părţilor, ci şi asupra bugetului de stat, fondului de pensii. 

 

În baza disp.art.59 din Legea nr.192/2006, acordul de mediere constituie un înscris sub semnătură privată care trebuie să îndeplinească doar condiţiile generale de fond ale oricărui alt contract, respectiv capacitatea părţilor, obiectul, consimţământul, cauza, datele de identificare ale părţilor, clauzele asupra cărora acestea au convenit, stingerea conflictului, întinderea obligaţiilor asumate de părţi, termenele în care acestea se obligă, motiv pentru care judecătorul  are dreptul  să verifice îndeplinirea cumulativă a acestor condiţii. 

  

  In recurs, Tribunalul admite ca:

    

 Acordului de Mediere  încheiat între părţi, prin care s-a procedat la stingerea litigiului pe cale amiabilă în urma negocierilor care au avut loc între părţi în cadrul procedurii de mediere si care a avut la bază raportul de expertiză extrajudiciară este VALABIL, AVAND IN VEDERE CA 

 

Disp. art. 63 alin. 1 din Legea nr. 192/2006 modificată stipulează  că  în cazul în care litigiul a fost soluţionat pe calea medierii, instanţa va pronunţa, la cererea părţilor, o hotărâre, devenind aplicabile  dispoziţiile art. 432-434 din codul de procedură civilă.   

 

De asemenea, disp. art. 438 NCPC  prevăd că părţile se pot înfăţişa oricând în cursul judecăţii, chiar fără să fi fost citate, pentru a  solicita să se dea o hotărâre care să consfinţească tranzacţia lor.  

Sursa: portal.just.ro

Exploatarea unei persoane vulnerabile. Mediere

Exploatarea unei persoane vulnerabile este prevazut de art. 270 Cod penal.

 

Intr-o recenta hotarare, Instanta a incriminat fapta creditorului care cu ocazia dării unui împrumut  de bani sau de bunuri , profitând de starea de  vădită vulnerabilitate  a debitorului, datorată vârstei  stării de sănătate, infirmităţii ori  relaţiei de dependenţă în care debitorul se află  faţă de el, îl face să constituie  sau să  transmită pentru sine sau  pentru altul, un drept real, ori de creanţă  de valoare  vădit disproporţionată faţă de această prestaţie se pedepseşte  cu închisoare  de la unu la 5 ani. 

 

Mediatorul are obligatia ca prin Acordul de Mediere sa fie respectate drepturile partilor si sa nu exista vicii ale consimtamantului sau alte omisiuni ce ar putea determina nulitatea actului.

Sursa: portal.just.ro

Accident de muncă soldat cu decesul victimei. Despăgubiri. Medierea in actiunea civila

În speță, în urmă accidentului la locul de muncă, AB decedează. În urmă cercetărilor se demonstrează că vină a aparținut victimei în proporție de 2/3. Cazul este rezolvat în instanța atât pe latura civilă cât și penală.

 

Medierea în acest caz pe latura despăgubirilor morale și materiale ar fi fost posibilă.

 

Instanța ar fi luat în considerare acordul de mediere.

 

CULPĂ. Potrivit disp. art.1371 alin.1 C.civ., „în cazul în care victima a contribuit cu intenţie sau din culpă la cauzarea ori la mărirea prejudiciului sau nu le-a evitat, în tot sau în parte, deşi putea să o facă, cel chemat să răspundă va fi ţinut numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o”. 

 

PREJUDICIU MORAL. În ceea ce priveşte prejudiciul moral, fără îndoială că decesul tatălui la vârsta de 57 de ani, că urmare a unui accident de muncă, a fost de natură să provoace reclamanţilor, care locuiau împreună cu acesta, suferinţe psihice intense. 

 

CUANTIFICAREA UNEI PIERDERI DE VIAȚă OMENEASCĂ. Durerea pierderii unui părinte este greu de cuantificat în bani, dar nu trebuie nici să constituie o sursă injustă de îmbogăţire. 

 

Din acest punct de vedere, suma de 150.000 euro cerută de fiecare dintre reclamanţi este vădit excesivă. 

 

Având în vedere însă situaţia de fapt reţinută mai sus, dar şi vârsta reclamanţilor, tribunalul apreciază că un cuantum total de 50.000 euro apare că fiind rezonabil.

 

Asupra sumelor reţinute cu titlu de prejudiciu material şi moral, urmează însă a se aplică criteriul de proporţionalitate a culpei, astfel cum s-a reţinut mai sus. 

 

TOTAL STABILIT DE INSTANȚA. Prin urmare, reclamanţii vor fi îndreptăţiţi să primească suma de 2.411,88 lei cu titlu de daune materiale şi suma de 17.000 euro cu titlu de daune morale. 

 

Sursa: portal.just.ro

Medierea in cazul transferului dreptului de proprietate

În cazul în care există deja un litigiu, părţile cauzei se pot prezența în faţa instanţei, pentru a fi verificată nemijlocit voinţa lor în sensul încheierii acordului de mediere, prezenţă impusă de dispoziţiile art. 441 raportat la art. 438 din Codul de procedură civilă, cu atât mai mult cu cât la întocmirea acordului de mediere acestea au fost reprezentate de mandatari.

 

Potrivit Art 438: părțile se pot înfățișa oricând în cursul judecății, chiar fără să fi fost citate, pentru a cere să se dea o hotărâre care să consfințească tranzacția lor.

 

În cazul în care nu există litigiu pe rolul Judecătoriei, acordul de mediere redactat de către mediator va fi prezentat notarului public sau instanţei de judecată, pentru că acestea să verifice condiţiile de fond şi de formă prin procedurile prevăzute de lege şi să emită un act autentic sau o hotărâre judecătorească, după caz, cu respectarea procedurilor legale. 

 

Astfel, în procedura obligatorie a consfintirii acordului de mediere instanța verifică condițiile de fond și de formă și în cazul în care constată îndeplinirea acestora, ratifică înțelegerea părţilor.

 

Instanța nu soluționează pe fond litigiul dintre părţi, pentru că acesta a fost deja tranșat prin acordul de mediere. 

 

Procedura este una necontencioasa, pentru că nu se invocă un drept potrivnic, însă mijlocirea instanței este necesară în considerarea importanței dreptului ce face obiectul acordului de mediere. 

 

Astfel, instanța doar verifică condițiile de fond și de formă ale înțelegerii părţilor, nu statuează asupra obiectului acesteia.

Sursa: portal.just.ro

Conciliere directă

Raţiunea concilierii directe este aceea de a simplifica şi degreva judecăţile în materie comercială având ca obiect pretenţii de natură bănească, pretenţii ce pot fi soluţionate pe cale amiabilă şi într-un termen scurt.

 

Procedura concilierii poate fi îndeplinită si după introducerea cererii de chemare în judecată, deoarece esenţial este ca părţile prin voinţa lor, exprimată neechivoc, să stăruie pentru a rezolva litigiul. 

 

Prevederile art. 7201 din Codul de procedură civilă privind efectuarea concilierii prealabile în litigiile comerciale evaluabile în bani sunt obligatorii.

 

In schimb termenele, condiţiile, locul, mijloacele şi modalităţile de manifestare a voinţei părţilor, cât şi conţinutul concret al înscrisurilor sunt recomandate în respectivul articol, începând cu alin. (2) nu sunt condiţii cerute imperios de lege.

 

Sursa: Decizia civilă nr. 13 din 17 ianuarie 2012, Secţia a II-a civ.; Codul de procedură civilă – art. 7201 şi urm. 

 

Interesul superior al copilului in procesul de divort. Medierea in cazul divortului cu minori

In determinarea interesului superior al copilului se au în vedere cel puţin următoarele elemente, conform Legii nr.272/2004 si art.8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului:

 

a) nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educaţie şi sănătate, de securitate şi stabilitate şi apartenenţă la o familie; 

 

b) opinia copilului, în funcţie de vârsta şi gradul de maturitate; 

 

c) istoricul copilului, având în vedere, în mod special, situaţiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice altă formă de violenţă asupra copilului, precum şi potenţialele situaţii de risc care pot interveni în viitor; 

 

 d) capacitatea părinţilor sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia; 

 

 e) menţinerea relaţiilor personale cu persoanele faţă de care copilul a dezvoltat relaţii de ataşament. 

 

In plus, exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi, prevăzută de art.397 din Noul Cod civil, este un drept al copilului, de care acesta nu poate fi lipsit decât pentru motive justificate de interesul său superior.  

 

Având în vedere toate aceste criterii, opinia copilului de minim 10 ani exprimată cu ocazia audierii sale este necesara si importanta in solutionarea cauzei.

 

Curtea are în vedere vârsta fragedă a minorului (la data audierii în recurs - 7 ani) şi evidenţa filtrării informaţiilor pe care le are despre familia maternă  însă, dorinţa acestuia de a rămâne în continuare în locuinţa în care a fost crescut şi îngrijit până la momentul soluţionării prezentei cauze este edificatoare şi apreciată de instanţa de recurs ca şi argument în sprijinul unei dezvoltări echilibrate din punct de vedere emoţional. 

 

Sentimentul de stabilitate şi apartenenţă al minorului este un factor important în a decide cu cine să locuiască în continuare, acesta fiind un punct de diferenţiere între părinţi în condiţiile în care nu există o inegalitate între părţi din punctul de vedere al mijloacelor materiale de bază.

 

Ambii părinţi ofera condiţii locative corespunzătoare creşterii şi dezvoltării armonioase a acestuia, aspect relevat şi de concluziile anchetelor sociale efectuate în cauză, dar şi de martorii audiaţi atât de prima instanţă cât şi de tribunal. 

 

Aşadar, în speţă au, din punct de vedere decizional, o greutate mai mare:

 

1. circumstanţele legate de compatibilitatea emoţională dintre părinte şi copil, 

2. aptitudinile parentale dezvoltate de-a lungul timpului, 

3. stabilitatea afectivă pe care apropierea de unul dintre părinţi o creează pentru copil 

incluzând aici şi mediul familial dezvoltat în jurul acelui părinte.

Potrivit art.14 din Legea nr.272/2004 copilul are dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu părinţii, rudele, precum şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament. 

 

Într-adevăr, în contextul disoluţiei matrimoniale este importantă păstrarea de către copil a unor relaţii cât mai bune cu părintele cu care nu mai locuieşte. 

 

Medierea in cazul divortului poate interveni inainte, in timpul procesului sau chiar uneori si dupa pronuntarea sentintei de divort. 

 

Parintii sunt ajutati sa inteleaga ce este mai bine pentru copil si cum sa devina parteneri in ceea ce priveste cresterea si educarea copilului lor prin Acordul de Mediere.

 

Sursa: Curte de Apel Bucuresti Sectia Civ. pentru cauzele cu minori– dosar nr.15544/302/2011 – decizia civila nr.783/12.05.2014

Soluţionarea pe cale amiabilă a laturii civile a cauzei

Potrivit art. 161 din Codul de procedură penală, în cursul procesului penal, cu privire la pretenţiile civile, inculpatul, partea civilă şi partea responsabilă civilmente pot încheia o tranzacţie sau un acord de mediere, potrivit legii. 

 

Inculpatul, cu acordul părţii responsabile civilmente, poate recunoaşte, în tot sau în parte, pretenţiile părţii civile. 

 

Acordul de mediere presupune îndeplinirea simultană a două condiţii: 

 

1. recunoaşterea (totală sau parţială) de către inculpat a pretenţiilor civile, acesta exprimându-şi, astfel acordul prin care se obliga la plata despăgubirilor, în măsura recunoaşterii (conform art.  art. 161 alin. 3 din Codul de procedură penală); partea responsabilă civilmente se obliga la plata despăgubirilor la care va fi obligat inculpatul, în solidar cu acesta.

2. victima accepta conditiile si eventual renunta la viitoarele pretentii de orice natura.

Achitare prin Mediere

Medierea penală este posibila, existand două categorii de infracţiuni, cele pentru care:

1. Acordul de mediere între infractor şi victimă poate împiedica începerea sau desfăşurarea procesului penal (infracţiunile urmăribile la plângerea prealabilă şi cele urmăribile din oficiu dar pentru care este posibilă împăcarea). 

 

2.Acordul de mediere poate constitui un element pentru procuror in renunţarea la urmărirea penală şi acordarea faptuitorului a unui termen de 9 luni în care să îndeplinească obligaţiile asumate prin acord.

Sursa 

Medierea in cauzele penale si civile

Dreptul la un Mediator se comunică părţilor şi subiecţilor procesuali principali înainte de audiere. 

 

Există în continuare posibilitatea ca victima şi infractorul să încheie înţelegeri cu privire la pretenţiile civile, fie direct între ele (tranzacţie), fie prin intermediul unui terţ (mediere civilă în procesul penală).

 

In latura civilă a procesului, medierea va ajuta la soluţionarea acţiunii civile potrivit voinţei părţilor.

 

In latura penală a procesului va constitui un element ca judecătorul să dispună:

1. renunţarea la aplicarea pedepsei, 

2. amânarea aplicării pedepsei,

3. suspendarea condiţionată a executării pedepsei,

4.să reţină circumstanţe atenuante având ca efect reducerea pedepsei cu o treime

5. chiar să dispună liberarea condiţionată a celui închis în penitenciar înainte de executarea în întregime a pedepsei.

 

Noul cod permite şi medierea penală, iar din acest punct de vedere vor exista două categorii de infracţiuni. 

 

O primă categorie este cea pentru care încheierea unui acord de mediere între infractor şi victimă va împiedica începerea sau desfăşurarea procesului penal (infracţiunile urmăribile la plângerea prealabilă şi cele urmăribile din oficiu dar pentru care este posibilă împăcarea). 

 

O a doua categorie este cea pentru care acordul de mediere poate constitui un element ca procurorul să renunţe la urmărirea penală şi să acorde infractorului un termen de 9 luni în care să îndeplinească obligaţiile asumate prin acord.

 

Sursa: portal.just.ro

 

Mediatori: Cristina Tutu si Loredana Anton

Mediator Cristina Tutu 

Licentiata in Drept, Universitatea Al.I. Cuza, Iași, avocat stagiar in Baroul din Florența, Italia. In anul 2014 am lucrat la Secția Consulară a Ambasadei României la Roma si apoi la Parlamentul European din Bruxelles.

Mediator autorizat, inscrisa in tabloul Consiliului de Mediere din Romania

Mediator Cultural in Italia

Membru în cadrul Organizației de Mediere din Berlin World Mediation Organisation a.c.

Colaborator al blogului Romeninitalia.com

 

Lb straine: Engleza, Franceza, Italiana

Telefon: 0734.892 100  Facebook

Mediator Loredana Anton

Absolventa a Facultatii de Biologie, Universitatea Al.I. Cuza, cadru didactic cu experienta si membru in cadrul proiectului national realizat in colaborare de catre Ministerul Educatiei si Ministerul Justitiei. 

Mediator dedicat solutionarii alternative a litigiilor autorizat de Consiliul National de Mediere din Romania

Lb straine: Engleza, Franceza, Italiana

Telefon: 0757 472 496

Rolul Mediatorului in Acordul de Mediere

Medierea este un proces care are la baza dialogul dintre 2 părți cu interese contrare, proces organizat de către o terță parte neutră - Mediatorul, al cărui rol este de a ajută părțile prezente să își rezolve situația prin dialog decent și constructiv.

Rolul Mediatorului este complex și complicat deseori, în funcție de raportul dintre părți și miza acordului, important fiind că pe durata acestui proces părțile să ajungă să înțeleagă în esență diferențele propriilor lor interese și motivații și să încheie un acord pe care să îl respecte. 

 

De cele mai multe ori, Mediatorul va interveni doar indirect, sperând că părțile singure prin comunicare să ajungă la o înțelegere. Mediatorul va fi Ghidul interacțiunilor dvs, participarea sa va fi echilibrată și neutră față de părțile prezente, neexistând preferințe sau alte expuneri personale. 

Procesul de mediere este voluntar, iar partea care inițiază medierea se prezintă la Mediator din propria inițiativa ori pentru că există indrumarea Instantei catre Mediere, conform cu prevederile Legii Medierii 192/2006.

 

Mediator Loredana Anton

Cu siguranță, orice proces poate influența semnificativ raportul dintre cele două părți și interacțiunile viitoare dintre acestea. Medierea are rolul de a ajuta Instanta prin consemnarea acordului de mediere dintre părți cu privire la aspecte care în prima faza nu pot fi decise de comun acord și care ar putea prelungi inutil procesul în Instanța

 Atunci când nu există nicio posibilitate a unui dialog între părți, Mediatorul va putea opta pentru dialog separat cu fiecare dintre părți păstrându-și imparțialitatea și neutralitatea.

 

Mediator Cristina Tutu

Trebuie avut în vedere ca Medierea este in beneficiul ambelor parti și ajungerea la un acord este în avantajul tuturor. Mediatorul va putea explora soluțiile în mod indirect printr-o abordare imparțială, îndrumând, dacă este necesar, către expertiza unor specialisti, precum contabili, consilieri etc.

Avantajele Medierii

Medierea este un proces de soluționare alternativă a litigiilor. 

Avantajele sunt: 

1. Procedura de Mediere presupune costuri mai puține și este mai rapidă decât procesul legal tradițional în Instanță. 

2. Medierea oferă părților implicate o mai mare participare la găsirea unei soluții, precum și un control mai mare asupra rezultatului litigiului. 

3. Participanții la Mediere vor avea posibilitatea să comunice, să discute posibilitățile de împăcare sau să negocieze acordul conform cu interesele lor. 

 

4. Mediatorul nu ia hotărârea în locul vostru, iar pe parcursul medierii se poate apela la consiliere juridică sau altă expertiză.

5. Participanții la Mediere vor fi la finalul procedurii de mediere în acord deplin, neexistând o decizie care să fie impusă de Instanța de Judecată unuia sau altuia, ci un Acord care poate fi cu titlu executoriu și care poate salva totodată relațiile profesionale dintre cei doi.

6. În plus, procesele de soluționare a litigiilor sunt mai puțin formale și au reguli mult mai flexibile decât instanța de fond.

7. Mediatorul nu este Judecător, nici Arbitru și nu va impune o soluție finală.

Intrebari sau sfaturi, ne puteti scrie si pe facebook.

Mediatori: Cristina Tutu, Loredana Anton

Ce este Medierea?

Medierea este un „proces” privat în care o terță persoană neutră numită Mediator ajută părțile să discute și să rezolve disputa. 

Acest proces este diferit față de procesul judiciar, fiind o alternativa a judecății în Instanțe. 

Părțile au ocazia să descrie problemele, să discute despre interesele, înțelegerile și sentimentele lor; furnizați-vă reciproc informații și explorați idei pentru soluționarea litigiului. 

 

În timp ce instanțele pot impune ca anumite cazuri să treacă la mediere, procesul rămâne la libera alegere, deoarece părțile sunt sfătuite, dar nu si obligate să ajungă la un acord. 

 

Mediatorul nu are autoritatea de a lua o decizie pentru părți, dar poate ajuta părțile să găsească o rezoluție reciproc acceptabilă.  Singurele persoane care pot rezolva disputa în mediere sunt părțile înseși. 

 

Majoritatea medierilor încep cu ambele părți prezente în sesiune comună. Mediatorul va descrie modul în care funcționează procesul, va explica rolul mediatorului și va ajuta la stabilirea regulilor de bază și a unei agende pentru sesiune. 

 

În general, părțile fac apoi declarații de deschidere. Unii Mediatori conduc întregul proces într-o sesiune comună. Cu toate acestea, alți Mediatori vor trece la sesiuni separate cu fiecare dintre părți. Atunci când părțile ajung la un acord, Mediatorul va contribui la redactarea acordului într-un contract scris, care poate fi executoriu în instanță.

 

Medierea se bazează pe încrederea pe care părţile o acordă mediatorului, ca persoană aptă să faciliteze negocierile dintre ele şi să le sprijine pentru soluţionarea conflictului, prin obţinerea unei soluţii reciproc convenabile, eficiente şi durabile. 

Sursa: Legea Medierii nr. 192/2006 cu modificarile si completarile ulterioare

Foto: Consiliul de Mediere