Acordul de mediere

 Întelegerea pãrtilor sau rezolvarea conflictului prin acordul de mediere nu trebuie sã cuprindã prevederi care sa aduca atingere legii si ordinii publice

Acordul este redactat astfel incat sa contina si clauzele consimtite de parti, avand valoarea unui înscris sub semnãturã privatã sau  poate fi supus verificãrii si autentificarii notarului public ori încuviintãrii instantei de judecatã, în conditiile prevãzute la art. 63. 

Mediatorul este responsabil de asigurarea formei si continutului acordului de mediere, cu respectarea tuturor normelor de drept.

 

Sursa: Articolele 50-59 din Legea Medierii (nr. 192/2006)

Ce este medierea si unde gasim mediatorii?

Unde gasim un mediator?

 

Mediatorii autorizati sunt înscrisi în Tabloul mediatorilor al Consiliului de mediere si publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Consiliul de mediere actualizeaza periodic, cel putin o datã pe an, Tabloul mediatorilor. Acesta este pus la dispozitie celor interesati la sediul sãu, la sediul instantelor judecãtoresti, al autoritãtilor administratiei publice locale, precum si la sediul Ministerului Justitiei si pe pagina de Internet a acestuia, conform art. 12 alin. 1 si 3 din Legea nr. 192/2006.

 

Unde are loc medierea?

 

Pãrtile aflate în conflict se prezintã împreunã sau separat la Mediator. Atunci cand se prezintã numai una dintre pãrti, mediatorul va adresa celeilalte pãrti invitatia scrisã, în vederea acceptãrii medierii si încheierii contractului de mediere, stabilind un termen de cel mult 15 zile. 

 

Invitatia se transmite prin orice mijloace care asigurã confirmarea primirii textului.

 

Cine plateste onorariul mediatorului?

 

Dacã nu s-a convenit altfel, aceste sume vor fi suportate de cãtre pãrti în mod egal.

Sursa: Legea Medierii

Co-medierea in cazurile transfrontaliere

74. 
    
    Nu ne referim la cazurile de rapire internationala care fac obiectul activitatii EUROPOL, ci la cazurile de divort in care unul dintre parinti are cetatenie straina si decide sa revina pe teritoriul tarii sale alaturi de copil, dar fara celalalt parinte si in absenta acordului sau.

    Aceste cazuri sunt tratate de catre autoritati ca fiind cazuri de rapire internationala.

    
    

    In cazurile de răpire internațională Co-medierea este benefica si eficienta intrucat expertiza si experienta a 2 mediatori sporeste probabilitatea ajungerii la o rezolutie agreata de ambele parti si poate facilita crearea unei atmosfere calme și constructive pentru discuții.

     

    De asemenea, este necesar ca in cazul Co-medierii transfrontaliere, mediatorii sa aiba anumite competente lingvistice. Mediatorii ar trebui sa vorbeasca fluent cele 2 limbi materne ca și părțile in cauză sau să aibă fluență sau o bună cunoaștere a acestor limbi străine.

     

    În acest caz însă, mediatorul care vorbește două limbi străine va juca si rolul de interpret. 

     

    Desi mai costisitoare, co-medierea este alegerea potrivita in cazul situatiilor complexe cu element de extraneitate in care mediatorii sa aiba pregatirea profesionala, experienta si competentele lingvistice potrivite solutionarii cauzelor.

    
    

    Sursa: e-justice

Centrul European al Consumatorilor România - drepturile consumatorilor din Romania in litigiile europene

Procedura ECC Romania detaliază care sunt competențele, termenele de soluționare și posibilele soluții pe care consumatorii le pot obține.

 

1. Competență, tipul reclamațiilor, condiții

 

a. Competenţă

 

ECC Romania, ca parte a Rețelei Centrelor Europene ale Consumatorilor, are competenţă numai în soluționarea pe cale amiabilă a litigiilor transfrontaliere de consum, respectiv acele litigii ivite ca urmare a achiziţionării de către un consumator rezident în România a unor produse/servicii defectuoase de la un comerciant cu sediul într-un stat membru al UE, altul decât România, precum şi acele litigii ivite ca urmare a achiziţionării de către un consumator rezident într-un alt stat membru al UE a unor produse/servicii defectuoase de la un comerciant cu sediul în România.

 

b. Tipul reclamaţiilor

 

ECC Romania se poate implica în soluționarea pe cale amiabilă numai a litigiilor transfrontaliere dintre consumatori – peroane fizice şi comercianți, nu şi a litigiilor transfrontaliere dintre doi consumatori – persoane fizice – sau dintre doi operatori economici.

 

c. Alte condiții

 

Consumatorul este rugat să ia legătura cu respectivul comerciant reclamat înainte de a transmite o reclamație către ECC Romania. În cazul în care acest contact prealabil nu există, cazul va fi acceptat numai după ce consumatorul probează că a transmis o sesizare comerciantului și nu a primit un răspuns sau răspunsul primit nu este unul satisfăcător.

 

2. Procedura propriu zisă

 

Activitatea Rețelei Centrelor Europene ale Consumatorilor presupune facilitarea obținerii unei soluții pe cale amiabilă cu respectivul comerciant reclamat. 

 

Niciunul din Centrele din Rețea nu are posibilitatea de a face verificări și de a aplica sancțiuni. Niciunul din Centrele din Rețea nu poate face o evaluare a unor eventuale compensații datorate consumatorilor, această evaluare aparţinând, de regulă, instanţelor de judecată. 

 

Însă, Centrele din Reţea pot informa consumatorul asupra cuantumului compensaţiilor atunci când acestea sunt prevăzute de prevederile legale europene sau pot solicita consumatorilor să indice suma solicitată drept compensaţie/despăgubire de la comerciantul reclamat în funcţie de prejudiciul suferit, evaluarea acesteia aparţinând consumatorului.

 

În principiu, Centrul Consumatorului preia cazul, îl analizează și, dacă toate condițiile sunt îndeplinite, îl transmite prin intermediul unei baze de date online către Centrul Comerciantului care va încerca să ajungă la o soluție pe cale amiabilă cu respectivul comerciant reclamat.

 

3. Termene

 

a. Confirmarea primirii

 

Consumatorul va fi informat asupra primirii reclamației sale în termen de maxim 2 zile lucrătoare de la momentul ajungerii acesteia la ECC Romania.

 

b. Evaluarea preliminară

 

În termen de maxim 15 zile lucrătoare de la momentul primirii, consumatorul va fi informat asupra rezultatului evaluării preliminare a cazului. Evaluarea preliminară poate duce la una din următoarele soluții: acceptarea cazului și introducerea acestuia în baza de date, respingerea motivată a cazului sau solicitarea de informații/documente suplimentare.

 

c. Termenul de soluționare

 

După introducerea în baza de date, Centrul Comerciantului are la dispoziție un termen de 7 zile lucrătoare pentru a-l accepta. 

 

De la momentul acceptării sunt necesare maxim 10 săptămâni pentru a se încerca găsirea unei soluții, acest termen fiind unul recomandat de către Comisia Europeană.

 

În situații justificate, acest termen poate fi prelungit – de exemplu atunci când Centrul Comerciantului consideră, ca urmare a discuțiilor cu respectivul comerciant, că poate obține o soluție deși termenul de 10 săptămâni a expirat.

 

d. Informări periodice

 

Consumatorul va fi informat asupra evoluției cazului său ori de câte ori vor apărea informații noi și, indiferent de situație, o dată pe lună.

 

e. Soluționare

 

Consumatorul va fi informat asupra soluției propuse în termen de maxim 5 zile lucrătoare.

 

4. Posibile soluții

 

După evaluarea cazului, acceptarea acestuia de către Centrul Comerciantului și, dacă este cazul, contactarea comerciantului, Centrul Comerciantului poate propune una din următoarele soluții:

 

Soluționarea prin ajungerea la o înțelegere cu operatorul economic.

 

Nesoluționarea cazului ca urmare a lipsei unui răspuns de la comerciant sau a refuzului său de a accepta soluționarea pe cale amiabilă.

 

Nesoluționarea cazului ca urmare a lipsei bazei legale a cererii consumatorului.

 

Transmiterea cazului către un organism de soluționare alternativă a litigiilor (SAL), dacă acesta există în statul Centrului Comerciantului.

 

Transmiterea cazului, dacă se impune, către o altă instituție abilitată să ia măsuri, acolo unde există.

 

În cazul respingerii cazului, consumatorul va fi informat asupra posibilelor mijloace aflate la dispoziția sa pentru soluționarea litigiului, incluzând soluționarea alternativă a litigiilor (SAL), Procedura Europeană privind Cererile cu Valoare Redusă și Procedura Europeană privind Somația de Plată.

 

Sursa: ECC Romania

Medierea transfrontaliera

Litigiul transfrontalier este cel în care cel puţin una dintre părţi îşi are domiciliul sau reşedinţa într-un alt stat membru UE decât cel al părţii sau părţilor cu care se află în dispută. 

Solutionarea litigiului poate surveni prin medierea initiata de parti sau solicitata de Instanta sau atunci cand dreptul national al unei parti prevede aceasta optiune obligatorie.

 

Tipuri de mediere transfrontaliera:

 

Uniunea Europeană promoveaza în mod activ medierea ca şi modalitate de rezolvare a disputelor. 

a) in materie civila, de fiecare data cand partile dispun de dreptul / bunul care fac obiectul medierii

 

b) in materie de dreptul familiei

Medierea poate fi deosebit de utilă în litigii transfrontaliere de dreptul familiei și în cazurile de divort cu copii.

În astfel de situații, părinții sunt încurajați să își asume răspunderea pentru deciziile privind viața de familie și să își soluționeze litigiile independent de sistemul judiciar. 

Prin urmare, medierea in dreptul familiei are la baza discuțiile constructive organizate cu scopul de a stabili o înțelegere echitabila între părinți, care să țină seama, de asemenea, de interesul superior al copilului.

c) in materie comerciala

 

d)in drept penal

e)protectia consumatorului

ECC NET, Centrul European al Consumatorilor România ajuta gratuit când ai probleme de protecția consumatorului cu un produs sau un serviciu achiziționat dintr-un alt stat european.Centrul informeaza gratuit asupra drepturilor pe care le aveti în timpul unor călătorii în alt stat european si ofera sprijin gratuit dacă ai o plângere împotriva unei companii europene, în vederea soluționării problemei.

 

FIN NET, site-ul FIN-NET este o retea de solutionare a litigiilor financiare creat de Comisia Europeana. Prin acest site se poate trimite un caz legat de un litigiu cu un furnizor de servicii financiare din UE. In Romania nu exista inca reprezentanti.

f)alte domenii: malpraxis, domeniul asigurărilor, contractele de muncă s.a.

 

Mediatorii au pregătirea necesară pentru a vă ajuta să soluționați litigiile în care sunteți implicați, cu ambele părți va organiza intrevederi si va ajuta să se  identifice problemele pentru a se ajunge la un acord. Puteți apela la serviciile unui mediator, persoana independenta, neutra pentru a vă ajuta să analizați situația și să ajungeți la un acord.

 

 

 Sursa: e-justice

 

Prezentare generală a procesului de mediere în UE

Uniunea Europeană promovează în mod activ metodele alternative de soluționare a litigiilor precum medierea.

 

Încurajarea utilizării medierii facilitează soluționarea litigiilor și contribuie la evitarea problemelor, a pierderii de timp și a costurilor aferente litigiilor soluționate în instanță, ceea ce permite cetățenilor să își protejeze în mod eficient drepturile legale.

 

Directiva privind medierea se aplică litigiilor transfrontaliere în materie civilă și comercială. 

 

Aceasta se referă la litigii în care cel puțin una dintre părți își are domiciliul într-un alt stat membru decât cel al oricărei alte părți la data la care părțile convin să recurgă la mediere sau la data la care o instanță dispune recurgerea la mediere.

 

Principalul obiectiv al acestui instrument juridic este de a încuraja recurgerea la mediere în statele membre.

 

În acest sens, directiva cuprinde cinci norme fundamentale:

• obligă statele membre să încurajeze formarea mediatorilor și să asigure o înaltă calitate a medierii;
• conferă fiecărui judecător dreptul de a invita părțile la un litigiu să recurgă mai întâi la mediere, dacă acesta consideră că medierea este recomandabilă, date fiind circumstanțele cauzei;
• prevede că acordurile rezultate în urma medierii pot deveni executorii dacă ambele părți solicită acest lucru. Aceasta se poate realiza, de exemplu, prin aprobarea de către o instanță sau prin autentificarea de către un notar public.
• garantează faptul că medierea are loc într-o atmosferă de confidențialitate. Directiva prevede că mediatorul nu poate fi obligat să furnizeze probe în instanță cu privire la cele petrecute pe parcursul medierii, într-un litigiu ulterior între părțile la respectiva mediere;
• garantează că părțile nu își pierd dreptul de a se adresa instanței ca urmare a perioadei de derulare a medierii: termenele de introducere a unei acțiuni în instanță sunt suspendate pe perioada medierii.

 

 

Sursa: Portalul European

Stingerea litigiului de muncă prin Mediere

In speta, angajatorul si angajatul au incheiat Acordul de Mediere care prevedea trecerea angajatului la o categorie ierarhica superioara in cadrul institutiei. Instanţa de judecată respinge Acordul.

 

Se sublinieaza ca Judecatorul nu are rolul de a lua act de Acordul de Mediere, ci are obligaţia să verifice dacă acesta reflectă în conţinutul său rezolvarea reală, în condiţii de legalitate, a fondului dreptului suspus medierii.

 

Astfel încât, analizându-se dispoziţiile HG nr.261/2001, s-a constatat că recunoaşterea încadrării locurilor de muncă în anumite grupe superioare se realizează numai prin conlucrarea dintre angajator şi sindicate sau reprezentanţii salariaţilor cu acordul inspectorilor de stat teritoriali pentru protecţia muncii care nu au încheiat acorduri de mediere.

 

Raportul de expertiză are un caracter generic, nu reflectă concret perioadele lucrate efectiv, condiţiile speciale de muncă.

In schimb efectele acordului de mediere nu se răsfrâng doar asupra părţilor, ci şi asupra bugetului de stat, fondului de pensii. 

 

În baza disp.art.59 din Legea nr.192/2006, acordul de mediere constituie un înscris sub semnătură privată care trebuie să îndeplinească doar condiţiile generale de fond ale oricărui alt contract, respectiv capacitatea părţilor, obiectul, consimţământul, cauza, datele de identificare ale părţilor, clauzele asupra cărora acestea au convenit, stingerea conflictului, întinderea obligaţiilor asumate de părţi, termenele în care acestea se obligă, motiv pentru care judecătorul  are dreptul  să verifice îndeplinirea cumulativă a acestor condiţii. 

  

  In recurs, Tribunalul admite ca:

    

 Acordului de Mediere  încheiat între părţi, prin care s-a procedat la stingerea litigiului pe cale amiabilă în urma negocierilor care au avut loc între părţi în cadrul procedurii de mediere si care a avut la bază raportul de expertiză extrajudiciară este VALABIL, AVAND IN VEDERE CA 

 

Disp. art. 63 alin. 1 din Legea nr. 192/2006 modificată stipulează  că  în cazul în care litigiul a fost soluţionat pe calea medierii, instanţa va pronunţa, la cererea părţilor, o hotărâre, devenind aplicabile  dispoziţiile art. 432-434 din codul de procedură civilă.   

 

De asemenea, disp. art. 438 NCPC  prevăd că părţile se pot înfăţişa oricând în cursul judecăţii, chiar fără să fi fost citate, pentru a  solicita să se dea o hotărâre care să consfinţească tranzacţia lor.  

Sursa: portal.just.ro

Exploatarea unei persoane vulnerabile. Mediere

Exploatarea unei persoane vulnerabile este prevazut de art. 270 Cod penal.

 

Intr-o recenta hotarare, Instanta a incriminat fapta creditorului care cu ocazia dării unui împrumut  de bani sau de bunuri , profitând de starea de  vădită vulnerabilitate  a debitorului, datorată vârstei  stării de sănătate, infirmităţii ori  relaţiei de dependenţă în care debitorul se află  faţă de el, îl face să constituie  sau să  transmită pentru sine sau  pentru altul, un drept real, ori de creanţă  de valoare  vădit disproporţionată faţă de această prestaţie se pedepseşte  cu închisoare  de la unu la 5 ani. 

 

Mediatorul are obligatia ca prin Acordul de Mediere sa fie respectate drepturile partilor si sa nu exista vicii ale consimtamantului sau alte omisiuni ce ar putea determina nulitatea actului.

Sursa: portal.just.ro

Accident de muncă soldat cu decesul victimei. Despăgubiri. Medierea in actiunea civila

În speță, în urmă accidentului la locul de muncă, AB decedează. În urmă cercetărilor se demonstrează că vină a aparținut victimei în proporție de 2/3. Cazul este rezolvat în instanța atât pe latura civilă cât și penală.

 

Medierea în acest caz pe latura despăgubirilor morale și materiale ar fi fost posibilă.

 

Instanța ar fi luat în considerare acordul de mediere.

 

CULPĂ. Potrivit disp. art.1371 alin.1 C.civ., „în cazul în care victima a contribuit cu intenţie sau din culpă la cauzarea ori la mărirea prejudiciului sau nu le-a evitat, în tot sau în parte, deşi putea să o facă, cel chemat să răspundă va fi ţinut numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o”. 

 

PREJUDICIU MORAL. În ceea ce priveşte prejudiciul moral, fără îndoială că decesul tatălui la vârsta de 57 de ani, că urmare a unui accident de muncă, a fost de natură să provoace reclamanţilor, care locuiau împreună cu acesta, suferinţe psihice intense. 

 

CUANTIFICAREA UNEI PIERDERI DE VIAȚă OMENEASCĂ. Durerea pierderii unui părinte este greu de cuantificat în bani, dar nu trebuie nici să constituie o sursă injustă de îmbogăţire. 

 

Din acest punct de vedere, suma de 150.000 euro cerută de fiecare dintre reclamanţi este vădit excesivă. 

 

Având în vedere însă situaţia de fapt reţinută mai sus, dar şi vârsta reclamanţilor, tribunalul apreciază că un cuantum total de 50.000 euro apare că fiind rezonabil.

 

Asupra sumelor reţinute cu titlu de prejudiciu material şi moral, urmează însă a se aplică criteriul de proporţionalitate a culpei, astfel cum s-a reţinut mai sus. 

 

TOTAL STABILIT DE INSTANȚA. Prin urmare, reclamanţii vor fi îndreptăţiţi să primească suma de 2.411,88 lei cu titlu de daune materiale şi suma de 17.000 euro cu titlu de daune morale. 

 

Sursa: portal.just.ro

Medierea in cazul transferului dreptului de proprietate

În cazul în care există deja un litigiu, părţile cauzei se pot prezența în faţa instanţei, pentru a fi verificată nemijlocit voinţa lor în sensul încheierii acordului de mediere, prezenţă impusă de dispoziţiile art. 441 raportat la art. 438 din Codul de procedură civilă, cu atât mai mult cu cât la întocmirea acordului de mediere acestea au fost reprezentate de mandatari.

 

Potrivit Art 438: părțile se pot înfățișa oricând în cursul judecății, chiar fără să fi fost citate, pentru a cere să se dea o hotărâre care să consfințească tranzacția lor.

 

În cazul în care nu există litigiu pe rolul Judecătoriei, acordul de mediere redactat de către mediator va fi prezentat notarului public sau instanţei de judecată, pentru că acestea să verifice condiţiile de fond şi de formă prin procedurile prevăzute de lege şi să emită un act autentic sau o hotărâre judecătorească, după caz, cu respectarea procedurilor legale. 

 

Astfel, în procedura obligatorie a consfintirii acordului de mediere instanța verifică condițiile de fond și de formă și în cazul în care constată îndeplinirea acestora, ratifică înțelegerea părţilor.

 

Instanța nu soluționează pe fond litigiul dintre părţi, pentru că acesta a fost deja tranșat prin acordul de mediere. 

 

Procedura este una necontencioasa, pentru că nu se invocă un drept potrivnic, însă mijlocirea instanței este necesară în considerarea importanței dreptului ce face obiectul acordului de mediere. 

 

Astfel, instanța doar verifică condițiile de fond și de formă ale înțelegerii părţilor, nu statuează asupra obiectului acesteia.

Sursa: portal.just.ro

Conciliere directă

Raţiunea concilierii directe este aceea de a simplifica şi degreva judecăţile în materie comercială având ca obiect pretenţii de natură bănească, pretenţii ce pot fi soluţionate pe cale amiabilă şi într-un termen scurt.

 

Procedura concilierii poate fi îndeplinită si după introducerea cererii de chemare în judecată, deoarece esenţial este ca părţile prin voinţa lor, exprimată neechivoc, să stăruie pentru a rezolva litigiul. 

 

Prevederile art. 7201 din Codul de procedură civilă privind efectuarea concilierii prealabile în litigiile comerciale evaluabile în bani sunt obligatorii.

 

In schimb termenele, condiţiile, locul, mijloacele şi modalităţile de manifestare a voinţei părţilor, cât şi conţinutul concret al înscrisurilor sunt recomandate în respectivul articol, începând cu alin. (2) nu sunt condiţii cerute imperios de lege.

 

Sursa: Decizia civilă nr. 13 din 17 ianuarie 2012, Secţia a II-a civ.; Codul de procedură civilă – art. 7201 şi urm. 

 

Interesul superior al copilului in procesul de divort. Medierea in cazul divortului cu minori

In determinarea interesului superior al copilului se au în vedere cel puţin următoarele elemente, conform Legii nr.272/2004 si art.8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului:

 

a) nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educaţie şi sănătate, de securitate şi stabilitate şi apartenenţă la o familie; 

 

b) opinia copilului, în funcţie de vârsta şi gradul de maturitate; 

 

c) istoricul copilului, având în vedere, în mod special, situaţiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice altă formă de violenţă asupra copilului, precum şi potenţialele situaţii de risc care pot interveni în viitor; 

 

 d) capacitatea părinţilor sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia; 

 

 e) menţinerea relaţiilor personale cu persoanele faţă de care copilul a dezvoltat relaţii de ataşament. 

 

In plus, exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi, prevăzută de art.397 din Noul Cod civil, este un drept al copilului, de care acesta nu poate fi lipsit decât pentru motive justificate de interesul său superior.  

 

Având în vedere toate aceste criterii, opinia copilului de minim 10 ani exprimată cu ocazia audierii sale este necesara si importanta in solutionarea cauzei.

 

Curtea are în vedere vârsta fragedă a minorului (la data audierii în recurs - 7 ani) şi evidenţa filtrării informaţiilor pe care le are despre familia maternă  însă, dorinţa acestuia de a rămâne în continuare în locuinţa în care a fost crescut şi îngrijit până la momentul soluţionării prezentei cauze este edificatoare şi apreciată de instanţa de recurs ca şi argument în sprijinul unei dezvoltări echilibrate din punct de vedere emoţional. 

 

Sentimentul de stabilitate şi apartenenţă al minorului este un factor important în a decide cu cine să locuiască în continuare, acesta fiind un punct de diferenţiere între părinţi în condiţiile în care nu există o inegalitate între părţi din punctul de vedere al mijloacelor materiale de bază.

 

Ambii părinţi ofera condiţii locative corespunzătoare creşterii şi dezvoltării armonioase a acestuia, aspect relevat şi de concluziile anchetelor sociale efectuate în cauză, dar şi de martorii audiaţi atât de prima instanţă cât şi de tribunal. 

 

Aşadar, în speţă au, din punct de vedere decizional, o greutate mai mare:

 

1. circumstanţele legate de compatibilitatea emoţională dintre părinte şi copil, 

2. aptitudinile parentale dezvoltate de-a lungul timpului, 

3. stabilitatea afectivă pe care apropierea de unul dintre părinţi o creează pentru copil 

incluzând aici şi mediul familial dezvoltat în jurul acelui părinte.

Potrivit art.14 din Legea nr.272/2004 copilul are dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu părinţii, rudele, precum şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament. 

 

Într-adevăr, în contextul disoluţiei matrimoniale este importantă păstrarea de către copil a unor relaţii cât mai bune cu părintele cu care nu mai locuieşte. 

 

Medierea in cazul divortului poate interveni inainte, in timpul procesului sau chiar uneori si dupa pronuntarea sentintei de divort. 

 

Parintii sunt ajutati sa inteleaga ce este mai bine pentru copil si cum sa devina parteneri in ceea ce priveste cresterea si educarea copilului lor prin Acordul de Mediere.

 

Sursa: Curte de Apel Bucuresti Sectia Civ. pentru cauzele cu minori– dosar nr.15544/302/2011 – decizia civila nr.783/12.05.2014

Soluţionarea pe cale amiabilă a laturii civile a cauzei

Potrivit art. 161 din Codul de procedură penală, în cursul procesului penal, cu privire la pretenţiile civile, inculpatul, partea civilă şi partea responsabilă civilmente pot încheia o tranzacţie sau un acord de mediere, potrivit legii. 

 

Inculpatul, cu acordul părţii responsabile civilmente, poate recunoaşte, în tot sau în parte, pretenţiile părţii civile. 

 

Acordul de mediere presupune îndeplinirea simultană a două condiţii: 

 

1. recunoaşterea (totală sau parţială) de către inculpat a pretenţiilor civile, acesta exprimându-şi, astfel acordul prin care se obliga la plata despăgubirilor, în măsura recunoaşterii (conform art.  art. 161 alin. 3 din Codul de procedură penală); partea responsabilă civilmente se obliga la plata despăgubirilor la care va fi obligat inculpatul, în solidar cu acesta.

2. victima accepta conditiile si eventual renunta la viitoarele pretentii de orice natura.

Achitare prin Mediere

Medierea penală este posibila, existand două categorii de infracţiuni, cele pentru care:

1. Acordul de mediere între infractor şi victimă poate împiedica începerea sau desfăşurarea procesului penal (infracţiunile urmăribile la plângerea prealabilă şi cele urmăribile din oficiu dar pentru care este posibilă împăcarea). 

 

2.Acordul de mediere poate constitui un element pentru procuror in renunţarea la urmărirea penală şi acordarea faptuitorului a unui termen de 9 luni în care să îndeplinească obligaţiile asumate prin acord.

Sursa 

Medierea in cauzele penale si civile

Dreptul la un Mediator se comunică părţilor şi subiecţilor procesuali principali înainte de audiere. 

 

Există în continuare posibilitatea ca victima şi infractorul să încheie înţelegeri cu privire la pretenţiile civile, fie direct între ele (tranzacţie), fie prin intermediul unui terţ (mediere civilă în procesul penală).

 

In latura civilă a procesului, medierea va ajuta la soluţionarea acţiunii civile potrivit voinţei părţilor.

 

In latura penală a procesului va constitui un element ca judecătorul să dispună:

1. renunţarea la aplicarea pedepsei, 

2. amânarea aplicării pedepsei,

3. suspendarea condiţionată a executării pedepsei,

4.să reţină circumstanţe atenuante având ca efect reducerea pedepsei cu o treime

5. chiar să dispună liberarea condiţionată a celui închis în penitenciar înainte de executarea în întregime a pedepsei.

 

Noul cod permite şi medierea penală, iar din acest punct de vedere vor exista două categorii de infracţiuni. 

 

O primă categorie este cea pentru care încheierea unui acord de mediere între infractor şi victimă va împiedica începerea sau desfăşurarea procesului penal (infracţiunile urmăribile la plângerea prealabilă şi cele urmăribile din oficiu dar pentru care este posibilă împăcarea). 

 

O a doua categorie este cea pentru care acordul de mediere poate constitui un element ca procurorul să renunţe la urmărirea penală şi să acorde infractorului un termen de 9 luni în care să îndeplinească obligaţiile asumate prin acord.

 

Sursa: portal.just.ro

 

Mediatori: Cristina Tutu si Loredana Anton

Mediator Cristina Tutu 

Licentiata in Drept, Universitatea Al.I. Cuza, Iași, avocat stagiar in Baroul din Florența, Italia. In anul 2014 am lucrat la Secția Consulară a Ambasadei României la Roma si apoi la Parlamentul European din Bruxelles.

Mediator autorizat, inscrisa in tabloul Consiliului de Mediere din Romania

Mediator Cultural in Italia

Membru în cadrul Organizației de Mediere din Berlin World Mediation Organisation a.c.

Colaborator al blogului Romeninitalia.com

 

Lb straine: Engleza, Franceza, Italiana

Telefon: 0734.892 100  Facebook

Mediator Loredana Anton

Absolventa a Facultatii de Biologie, Universitatea Al.I. Cuza, cadru didactic cu experienta si membru in cadrul proiectului national realizat in colaborare de catre Ministerul Educatiei si Ministerul Justitiei. 

Mediator dedicat solutionarii alternative a litigiilor autorizat de Consiliul National de Mediere din Romania

Lb straine: Engleza, Franceza, Italiana

Telefon: 0757 472 496

Rolul Mediatorului in Acordul de Mediere

Medierea este un proces care are la baza dialogul dintre 2 părți cu interese contrare, proces organizat de către o terță parte neutră - Mediatorul, al cărui rol este de a ajută părțile prezente să își rezolve situația prin dialog decent și constructiv.

Rolul Mediatorului este complex și complicat deseori, în funcție de raportul dintre părți și miza acordului, important fiind că pe durata acestui proces părțile să ajungă să înțeleagă în esență diferențele propriilor lor interese și motivații și să încheie un acord pe care să îl respecte. 

 

De cele mai multe ori, Mediatorul va interveni doar indirect, sperând că părțile singure prin comunicare să ajungă la o înțelegere. Mediatorul va fi Ghidul interacțiunilor dvs, participarea sa va fi echilibrată și neutră față de părțile prezente, neexistând preferințe sau alte expuneri personale. 

Procesul de mediere este voluntar, iar partea care inițiază medierea se prezintă la Mediator din propria inițiativa ori pentru că există indrumarea Instantei catre Mediere, conform cu prevederile Legii Medierii 192/2006.

 

Mediator Loredana Anton

Cu siguranță, orice proces poate influența semnificativ raportul dintre cele două părți și interacțiunile viitoare dintre acestea. Medierea are rolul de a ajuta Instanta prin consemnarea acordului de mediere dintre părți cu privire la aspecte care în prima faza nu pot fi decise de comun acord și care ar putea prelungi inutil procesul în Instanța

 Atunci când nu există nicio posibilitate a unui dialog între părți, Mediatorul va putea opta pentru dialog separat cu fiecare dintre părți păstrându-și imparțialitatea și neutralitatea.

 

Mediator Cristina Tutu

Trebuie avut în vedere ca Medierea este in beneficiul ambelor parti și ajungerea la un acord este în avantajul tuturor. Mediatorul va putea explora soluțiile în mod indirect printr-o abordare imparțială, îndrumând, dacă este necesar, către expertiza unor specialisti, precum contabili, consilieri etc.

Avantajele Medierii

Medierea este un proces de soluționare alternativă a litigiilor. 

Avantajele sunt: 

1. Procedura de Mediere presupune costuri mai puține și este mai rapidă decât procesul legal tradițional în Instanță. 

2. Medierea oferă părților implicate o mai mare participare la găsirea unei soluții, precum și un control mai mare asupra rezultatului litigiului. 

3. Participanții la Mediere vor avea posibilitatea să comunice, să discute posibilitățile de împăcare sau să negocieze acordul conform cu interesele lor. 

 

4. Mediatorul nu ia hotărârea în locul vostru, iar pe parcursul medierii se poate apela la consiliere juridică sau altă expertiză.

5. Participanții la Mediere vor fi la finalul procedurii de mediere în acord deplin, neexistând o decizie care să fie impusă de Instanța de Judecată unuia sau altuia, ci un Acord care poate fi cu titlu executoriu și care poate salva totodată relațiile profesionale dintre cei doi.

6. În plus, procesele de soluționare a litigiilor sunt mai puțin formale și au reguli mult mai flexibile decât instanța de fond.

7. Mediatorul nu este Judecător, nici Arbitru și nu va impune o soluție finală.

Intrebari sau sfaturi, ne puteti scrie si pe facebook.

Mediatori: Cristina Tutu, Loredana Anton

Ce este Medierea?

Medierea este un „proces” privat în care o terță persoană neutră numită Mediator ajută părțile să discute și să rezolve disputa. 

Acest proces este diferit față de procesul judiciar, fiind o alternativa a judecății în Instanțe. 

Părțile au ocazia să descrie problemele, să discute despre interesele, înțelegerile și sentimentele lor; furnizați-vă reciproc informații și explorați idei pentru soluționarea litigiului. 

 

În timp ce instanțele pot impune ca anumite cazuri să treacă la mediere, procesul rămâne la libera alegere, deoarece părțile sunt sfătuite, dar nu si obligate să ajungă la un acord. 

 

Mediatorul nu are autoritatea de a lua o decizie pentru părți, dar poate ajuta părțile să găsească o rezoluție reciproc acceptabilă.  Singurele persoane care pot rezolva disputa în mediere sunt părțile înseși. 

 

Majoritatea medierilor încep cu ambele părți prezente în sesiune comună. Mediatorul va descrie modul în care funcționează procesul, va explica rolul mediatorului și va ajuta la stabilirea regulilor de bază și a unei agende pentru sesiune. 

 

În general, părțile fac apoi declarații de deschidere. Unii Mediatori conduc întregul proces într-o sesiune comună. Cu toate acestea, alți Mediatori vor trece la sesiuni separate cu fiecare dintre părți. Atunci când părțile ajung la un acord, Mediatorul va contribui la redactarea acordului într-un contract scris, care poate fi executoriu în instanță.

 

Medierea se bazează pe încrederea pe care părţile o acordă mediatorului, ca persoană aptă să faciliteze negocierile dintre ele şi să le sprijine pentru soluţionarea conflictului, prin obţinerea unei soluţii reciproc convenabile, eficiente şi durabile. 

Sursa: Legea Medierii nr. 192/2006 cu modificarile si completarile ulterioare

Foto: Consiliul de Mediere